Chapter 1

           "It is a truth universally acknowledged that..." uite asa ar incepe un roman bun...sau in cazul meu un blog...ca doar vremea lui Jane Austen a trecut, romanele nu se mai "poarta" si nu se supara nimeni daca o plagiez putin, ca doar suntem in Romania, unde plagiatul se poarta, ba chiar este o cerinta a succesului.
           Am vrut ca prima mea postare sa aiba legatura cu adevarurile universale. Bine pe vremea decedatei autoare altul era adevarul, si intre timp, ca orice adevar respectabil, s-a mai modificat, de fapt adaptat. Nu..nu sunt genul ala de om plangacios (bine sunt..dar nu in cazul asta) care vorbeste despre generatia actuala care nu mai citeste, nu se mai cultiva, nu stie pe ce lume traieste, pentru ca sunt genul celalalt, mult mai "periculos", care are incredere in generatia aceasta (plus/minus cateva specimene despre care vreau sa cred ca sunt erori ale naturii).
           Si atunci care e adevarul universal? Beats me...De unde atata cunoastere??
           Adevarul universal nu il stiu, dar ma multumesc cu adevaruri mai mici, cum ar fi ca mi-am facut blog ( something to check off my bucket list), ciocolata este cel mai bun aliment (da..am spus aliment..my blog, my rules) si insomnia duce la crearea unui blog si la consumul in cantitati industriale de ciocolata (in cazul meu..am zis deja ca nu sunt adevaruri universale)
           Am auzit ca atunci cand iti faci blog ar trebui sa alegi o tema, cum ar fi sanatatea, sportul, mancarea, moda, dar asta ar insemna sa stiu lucruri despre chestiile astea si eu nu sunt genul care sa se documenteze intensiv cand scrie despre ceva. Nu m-am documentat eu pentru licenta, in niciun caz nu ma apuc de documentare pt blog. Asa ca o sa scriu despre adevar...bine adevarul meu...care probabil o sa se contrazica cu al altcuiva (asta mi se intampla mai des decat se poate crede).
            Nu stiu despre ce voi scrie in viitor, abia ma prezint si fac o mica introducere...inca mai am sechele din facultate de unde am ramas cu ideea ca trebuie sa-mi structurez ideile ca de nu..iese haos. Si ma refer la haos adevarat, ca sincer numai eu stiu ce am in cap...sertare si sertarase de informatii utile, mai putin utile si inutile total...de aici si scopul blogului...poate asa imi fac si eu ordine prin ganduri, le sortez, le clasific si spre final le arunc..ba nu..le reciclez..ca sa fiu environmentally friendly.
           Nu stiu de ce am impresia ca o sa ajung sa vorbesc despre filme, deoarece 60% din continutul creierasului meu este constituit din filme, trailere sau adaptari dupa romane...dar asta o sa vad...in timp



La revedere..si ne vedem la urmatoarea postare (nu stiu daca se zice la revedere pe un blog...dar cum am spus, my blog, my rules...si cum mie imi place sa am dreptate MEREU..presimt ca o sa-mi placa sa am blog)